pentru ca am foarte multi prieteni care ma tot intreaba de whisky si pentru ca mie imi place si sa-l beau si sa vb despre el, aici veti gasi cateva lamuriri.
in primul rand cand vorbim despre whisky, trebuie sa facem distinctia intre blended whisky adica ce gasim de obicei in comert la noi, ballantines, teachers, grants, etc. astea sunt amestecuri de zeama produse de diverse distilerii. ati inteles ca respect mult chestia asta. in opinia mea sunt la limita dintre tzuica si whisky. apoi in ordinea numerelor de pe tricou (si a preferintelor) vin grain malt-urile care sunt produse din cereale precum secara si porumbul (johnnie walker red label), vatted malt-urile care sunt o combinatie de single malt-uri (Johnnie Walker green label) si fireste single malt-urile (soi de whisky produs din orz doar in Scotia). de fapt scotch-ul nu poate fi produs decat in scotia, de unde si denumirea.

istoric vorbind, primii care au distilat un malt fermentat au fost irlandezii, pe la 1172 zic unii, iar despre scotieni se zice ca au facut acelasi lucru abia pe la 1494 . ce mai conteaza, tot scotch-urile facute pe valea Spey sunt cele mai bune.

si aici va voi spune doar ca pe la noi gasesti foarte putine soiuri, de genul glenfiddich sau glenlivet, insa exista foarte multe, iar fiecare distilerie are incredibil de multe “label-uri”. apropos tullamore dew nu e scotian e irlandez.

se scriu de obicei romane despre subiectul asta, eu nu o voi face aici, insa pe masura ce mai consum cate unul bun, autohton sau adus, va tin la curent. poate vi se face si voua pofta.

apropos de asta am baut un single barrel de 11 ani de la jack daniel’s. stiu ca e bourbon (sau ca sa fiu mai exact un tennesse) dar sa zicem ca old jack e un vel de guilty pleasure al meu. iar mai recent un glenmorangie de 9 ani parca. nu va pot spune cum era, doar ca era un pic afumat si avea cam 60%. bun dom’le bun.